am o mica bomba in mine, i-am vazut modelul pe net, dar cind o sa o scot o sa fie pentru mine new year's eve, atunci chiar se va termina tot si voi fi foarte linistita asa cum am mai fost chiar daca acum nu imi aduc aminte. (as vrea sa fie altfel stiu ca nu se poate nu stiu exact de ce asta e). toate stridentele de care acum mi-e asa jena tot ce a fost deraiat o sa fie calm. acum sint in ro, a fost asa stupid si umilitor, ca intotdeauna. am facut si primul gest cu adevarat de emigranta disperata, am pierdut avionul si am crezut ca nu o sa pot sta acolo 2sapt si am plecat cu masina, dar nu ar fi trebuit. nu stiu ce s-a intimplat cu mine in ultimul timp, nu stiu de unde vin toate gesturile astea, vreau sa inceteze odata, am ajuns cea mai isterica pers pe care o cunosc si mi-e jena. de asta m-am indepartat de toata lumea si nici nu stiu daca o mai vreau inapoi, nu numai ca nu e de partea mea, dar nici faptul ca exista nu ma ajuta. nu exista nici un nou mod de relationare, exista viata sex obisnuinte, in care nu mai am loc, exista discutii si celelalte chestii, in care mai am putin loc, dar nimic nu ma poate scoate din boala. pina acum boala asta tacuta si sinistra e cel mai puternic lucru pe care il stiu, de asta am un fel de respect pentru ea, desi otraveste in continuu si se hraneste din mine. mi-e clar ca oricit as vrea nu sint suficient de antrenata ca sa o opresc si cu cit incerc mai mult cu atit lasa totul mai zdrente si mai rece. ea nu poate fi povestita, nu poate fi facut nimic impotriva ei si inca o data mi-a aratat ca e mai bine sa nu incerc. acum citiva ani intrasem pe niste siteuri si ma gindeam ca pentru persoanele care nu au in jurul lor pe nimeni sa le ajute ar trebui facuta o schema, un program, azi mergem la film, nu conteaza la ce film, tu in ro eu in ny, trebuie sa gasim unul, nu trebuie sa vb inainte sau dupa, nu asta e important. doar sa respectam programul, poate sa ne gindim una la alta (dar nici asta neaparat), miine altundeva in oras etc. nu am facut-o si acum e too late, la ce film sa mergi cind nu poti iesi din camera, iar oamenii nu se gindesc unii la altii, nu sint facuti asa. cred ca boala se maturizeaza odata cu mine, infloreste, ia noi forme, she's the real master, ocupa incet tot spatiul si eu nu pot sa fac nimic decit sa astept sa ma string sa astept sa plece sa nu indraznesc sa ma misc sa nu spun nimic poate totusi pleaca inca o data si tot asa.
ce fac ca iar imi place muzica pretentioasa si cit mai abrazivdisco (dar nu numai disco fara abr si, mai important, nu numai abr fara disco) si la limita de kitsch adica fara sa fie at all. ani de zile de authenticity (daaaa) s-au rupt rau de tot si s-au intors cu spatele. imi pare rau ca am crezut despre anghel k ca e snob imi pare rau de toata lumea si imi pare rau ca nu mi-a placut de dave gahan pentru ca de martin gore mi-a placut tot timpul 1 de la recoil (care oricum mai pretentios si am suportat destule) si 2 ca facea antiteza cu primul care mi se parea kitsch si ca se ia prea in serios. deci inca un superhit daca nu ii place altcuiva si stiu cui n-o sa ii placa dar asta e uf in ce m-am transformat si ce mai urmeaza sa descopar metallica poate. not done with the dark boys si miine la analize so clean pentru asta un fel de efort de vointa dar f mic si neimportant
am facut o fixatie pe depeche m e excelent. nici macar pe depeche pe vreo 5-6 piese. in schimb am plecat devreme de la job ca sa ascult dar am vrut sa ma mai plimb putin si pe drum m-am gindit sa termin cu blogul asta pentru ca nu ma mai ajuta cu nimic. eu sint destul de inteligenta:) sau uneori sint si chestia e ca nu a fost ever altceva decit e, dar ma ajuta intr-un fel pentru ca nu puteam sa fac altceva. de la inceput a fost exact ce e adica un surogat pt citeva chestii care nu mi-au mai iesit, nu are sens sa ma gindesc la ele. in fine nu mai merge dar believe me:) daca nu as fi avut convingerea ca ma ajuta nu l-as fi lasat asa pentru ca sint suficient de orgolioasa si tot restul. asta e.
deci asa am facut fixatia pe depeche, poate si de oboseala izolare so on. nici nu am un fond f bun, dar totusi stiu ca intr-un fel am, de asta e putin inexplicabil ca mi se intimpla asa ceva. dupa am vrut sa ma mai plimb si am intrat pe contrasens si mi-a venit sa rid. apoi am mutat pe ipod ca sa vad ce se intimpla si am ajuns la niste linii ferate inchise cred ca e era frumos, incepuse sa se intunece. apoi iar am cautat altceva ca sa nu mai stau acolo si am ascultat beatles. pe don't pass me by era sa cad in mosela si iar am speriat alte persoane. acum am putin senzatia ca am ratat chestia vietii mele si ca m-as fi trezit, pe linga ironia cu versurile. dar acum sint acasa si nu m-am trezit nici o secunda. de fapt incepe putin. acum imi pare bine fiindca imi place cu masina si ar fi fost rau sa nu mai pot. cred ca sint un pic clean acum, daca as putea as inregistra asta (cu markerul) pentru ca nu a mai fost de mult. acum a ajuns la helter skelter si cred ca a mai fost o data, oricum e ok. nu stiu ce se intimpla cu mine dar cred ca sint clean si asta e important. acum e honey pie si ma gindesc ca ar trebui sa plec in america acum cit mai pot lua viza dar nu stiu. nu stiu de ce dar sint convinsa ca undeva mai departe ar fi mai usor decit a fost aici si chiar ar merge ce aici nu a mers. sper ca nu ajung sa cred in semne din muzica dar am ajuns deja demult. oricum cred si eu ca au pus ceva in albumul asta:) si fix pe asta l-am gasit.
acum e i'm so tired si si eu sint so tired. inainte imi placea starea era printre preferate acum nu mai simt nimic nici nu e rau asta. nu mai trebuie autoeducatie nici infringerea rezistentelor pentru ca nu mai sint prea multe rezistente de infrint poate cit sa nu iasa singele prin ochi dar nici macar asta pentru ca e foarte clean si linistit acum. see you mi-e dor totusi si astept chiar daca nu stiu ce o sa iasa. as vrea sa ma trezesc miine sa citesc ce anume se intimpla in creier din cauza muzicii si ce activeaza acolo e ciudat totusi sa suporti niste chestii de atitia ani fara sa stii, poate de fapt e ceva f simplu, daca vine fata aia macar asta sa fi invatat deja.
duminicile sint intotdeauna triste urite si pline de deznadejde. mi-am facut unghiile cu oja, mi-am facut codite si am iesit cu masina fiindca de 2 sapt sper sa ma dezsalbaticesc suficient ca sa scriu un mail. nu am putut. sorry scriitor preferat cred ca o sa ramina no answer:(. am vazut multe lucruri, daca lux nu este twin peaks atunci nu stiu cine altcineva. apoi am vazut mosela maro-neagra, apoi s-a facut si cerul f negru, apoi un parc de rulote si indicatorul ala pe care scrie germania 1km franta 2km sau invers, care imi place ca oricarui 3rd world kid. apoi a inceput sa ploua ingrozitor. am fumat un pachet de tigari si am baut 2 redbull dar tot nici un mail, m-am luat cu altceva. m-a luat o duiosie insuportabila care s-a transformat apoi in nervozitate si apoi in altceva. am oprit intr-o benzinarie am facut plinul si am facut acele gesturi aproape insesizabile care fac oamenii sa te urasca. insesizabile rau. evidente ca gesturile unei formatii de wannab gay intr-o ambianta homofoba. apoi am facut o mare descoperire/ pentru ca o persoana inhibata sa poata sa faca acele gesturi trebuie sa fie plina de ura, calda, incontrolabila, 100%pure, ca si duiosia de dinainte, la fel de fara obiect. eu nu pot sa fiu asa mai mult de sa spunem 10 min dar a fost suficient. i enjoyed. apoi am intrat intr-un bar sa imi mai iau un redbull dar nu am mai fost in stare sa fac nici un gest desi era ca si cum pluteau in aer. whatever. acum m-am intors si o sa ma uit la un film pe care il iubeste toata lumea, nu stiu daca si eu, sa vedem. in afara de asta, am descoperit ca imi place mult depeche m:) se pare ca trebuie sa te apropii de 30 ca sa:p adica am mai vazut cazuri. o sa imi scot tot cind merg in ro, deocamdata ca sa fie complet de ridicol punem mari hituri (eu am ascultat de fapt piesele mai pop:). fata din piesa nu sint eu, e alta fata, la care ma gindesc eu si care as vrea sa fie ok.
asa nu vreau sa merg in ro:(. daca nu mergeam cel putin pina la sf anului era mai usor. daca nu as merge deloc atunci as putea sa ma intorc de tot dar prea tirziu acum. numai cind ma gindesc ca merg acolo in casa mi se face frig. nici macar nu implica pe nimeni asta in afara de mine asta e cel mai dezgustator. dar eu am murit de fapt nu:)? sa incercam sa nu se simta nimeni rau sa nu fie prea mare spectacol sa nu fie nimic prea complicat si asta e tot. daca merg asa ca o femeie batuta o sa fie exact cum nu trebuie. merg relaxata si gata va fi bine. deja e. am facut foc si spre deosebire de alaltaieri acum a facut o flacara mare la inceput si imediat s-a stins. dar invat. dar tot mi-e frig:(. dar e ok de fapt asa trebuie:) little mo cu codite de kathleen hanna i wish you the most beautiful night everinyourlife with neverending paralyzing headunderwater beauty as i will surely have:)
nu scriem in franceza pentru ca nu vrea nimeni sa invete franceza. sau nu de la mine. si nu scriem nimic dam copy paste. copy paste e din scriitorul meu preferat mhbq. sintem de partea lui, 4ever, nu a lui hbq, de fapt si a lui, dar si a altora, nefericirea e acum si probabil peste mai mult timp o sa vina iar, dar nu asta e important. peste o sapt vin in ro, see you then etc, mi-e putin somn acum si asta e numai ca sa nu moara cu totul.
Inainte de a se sinucide, i-a scris o ultima scrisoare - in care nu facea nici o aluzie la sinucidere, esther a aflat-o din presa; din contra, tonul scrisorii era vesel, aproape euforic, se declara increzator in iubirea lor, convins de caracterul trecator al dificultatilor din ultimii ani. Este scrisoarea care a avut o influenta catastrofala asupra lui Marie23; ea a facut-o sa plece, sa-si imagineze ca o comunitate de oameni sau de neo-umani, in fond nu stia foarte bine, se formase undeva si descoperise un nou mod de organizare relationala; ca se putea renunta la separarea individuala totala pe care o cunoastem noi acum, fara a mai astepta sosirea Viitorilor. Am incercat s-o aduc cu picioarele pe pamint, sa-i arat ca scrisoarea nu dovedea decit diminuarea capacitatii mentale a predecesorului dumneavoastra, ca era o ultima si patetica tentativa de negare a realitatii, ca iubirea nesfirsita despre care vorbeste nu exista decit in imaginatia lui, ca in realitate Esther nu l-a iubit niciodata. Totul a fost zadarnic: Marie23 atribuia acestei scrisori, si in special poemului cu care se incheie, o importanta enorma.
