THECITYLOVESME

n-am gasit clona de 13-14 ani cu care sa ma tin in brate pe shuttle bus. in afara de asta am pierdut avionul si am ramas in frankfurt pina azi. mi-am dat seama ca skin fusese de fapt cu o seara inainte si cam asta era motivul pt care ramasesem. am mers in oras si m-am urcat pe o cladire inalta. am avut deci curaj dar cind sa cobor mi s-a facut frica si am ramas in bar (cladirea era un magazin f mare cu o terasa deasupra) si am baut rom cu cola. mi-a placut ca era f multa lume in oras seara, facind cumparaturi la 8-9 seara ceea ce in lux e inimaginabil. am picat in mijlocul unui grup de gay sado foarte uptight cu tanga de piele si tot restul, coboriti fix in centru dintr-o masina ridicola, 5 dive sclipind de efort dintr-o masina mica si murdara. mi s-a parut ca se uitau cu dispret, adevarul e ca eram urit imbracata, n-avusesem nici un chef sa ma imbrac frumos oricum weekendul fiind futut. dupa aia am mai stat prin oras si in final am mers la hostel si le-am scirbit pe ciudatele din camera care erau culcate la 11.30 fiindca am baut bere in pat. dimineata n-au scos 2 ore un cuvint, ca de fapt si seara. am mincat la un mcdonalds si dupa aia m-am uitat la un copil care juca baschet de unul singur in curtea a ceva. m-am facut zen si am plecat. si n-am luat trenul pt ca voiam sa vad eolienele si aeroportul. si asta a fost intr-adevar misto: 20 de eoliene pe un cimp, ca niste alieni miscindu-se in ritmul a ceea ce ascultam eu pe player. si eu cu un soare de august in ochi dormitind pe bus care si el mergea tot in ritmul de la player. cred ca am stralucit de endorfine 4 ore, am umplut tot autobuzul, le-am dat la toti. la o statie soferul isi facea ok cu un tip urit imbracat flamenco din spate. si mergea f repede, trebuia sa ma tin la curbe si ma tineam strins, ca la masinute.. si din asta am ajuns sa ma gindesc ca daca tot scriitorul meu preferat spune ca literatura nu ofera modele de fericire (spre deos de alteartecumarfipictura:), singura zona credibila din care modele de fericire ar putea veni ar fi cea a nevroticilor care isi desfasoara proiectiile. pentru ca ei au in privinta asta o imaginatie f precisa:) ei stiu exact, in detaliu, scenariul care i-ar face fericiti, chiar daca n-au aproape niciodata curajul sa recunoasca:) si cu cit sint mai disperati cu atit mai multe detalii.. vreau sa fie asa si asa, iar dupa aia asta si asta.. in fiecare sapt acea persoana va produce in capul lui un roman pastoral full de aeroporturi baruri trenuri rochii make up drogueslegeres spatii virane fast food turbineeoliene love peace & empathy.. in timpul asta clona de 13-14 isi facea treaba ei toata numai un zimbet si eu la fel.

• & in esenta & for educational purposes &..

Trust in me, just in me Shut your eyes and trust in me You can sleep safe and sound Knowing I am around Slip into silent slumber Sail on a silver mist Slowly and surely your senses Will cease to resist Trust in me, just in me Shut your eyes and trust in me (siouxsie and the banshees trust in me)

belgia1

voiam sa scriu un post despre belgia, pentru ca mi se pare cel mai potrivit-pentru-mine spatiu pina acum, spre deosebire de luxembourg care dupa prima sapt a devenit o plictiseala imensa si de unde am fost in olanda, care, in afara de amsterdam, e destul de inuman, deocamdata prea strain si prea ciudat ca sa fie ok. belgia e mai saraca si mai friendly (cel putin orasele mari, in rest nu stiu), mai coplesita de emigranti cu care inca nu stie f bine ce sa faca si care inca un pic distorsioneaza, nu ca in olanda unde totul e sclipitor si integrat si unde diversitatea culturala ii bucura si ii imbraca in safety pe toti. belgia inca nu s-a rodat complet, un pic de ostilitate sau de nesiguranta a ramas, se simte un pic de adrenalina la limita dintre cartierul unora si cartierul celorlalti etc.. s-ar putea doar sa mi se para, e destul de greu explicabil impulsul pe care il am fara exceptie de a-i proteja dintr-o privire pe primii ca pe o specie pe cale de disparitie, depasita si neimunizata vs. impulsul de a-i privi drept in ochi pe tipii cu zimbete sigure si perverse din magazinele maghrebiene. (care ar putea f bine sa-si ia si sa-si futa zimbetele alea sigure de cistigatori dar ma rog.) cam atit despre ciocnirea civilizatiilor:), ideea e ca mi se pare, nu stiu de ce, unul din putinele locuri unde povestea asta poate fi surprinsa cam asa cum e, fara demagogii si fara minunatul respect pt valorile culturale ale celorlalti. si in esenta asta e: adrenalina, un sentiment difuz si persistent de insecuritate. bine, nu de asta imi place neaparat belgia, dar de asta mi se pare umana si touching. inca nu recicleaza total mizeria facuta de valorile culturale ale celorlalti - bruxelles-ul e incredibil de murdar, cind am fost prima oara zburdam ca mi-am adus aminte de bucuresti, dar diferenta e ca aici se izbesc pe bune doua formule tari, nu se amesteca si se neutralizeaza pina iese o totala aiureala ca in b. se simte dezorientarea, momentul ala in care parca se decide tot 'si nimic n-o sa mai fie la fel'. nu stiu cum o fi sa traiesti tot timpul asa. nu stiu nici macar daca nu e doar perceptia mea gresita si paranoica. scriitorul meu preferat :) spune cu totul altceva despre belgieni.. ce e clar e ca nu seamana cu nimic din ce mi-am imaginat (o tara mica si plictisitoare) si cu nimic din europa. nu pot sa nu ma gindesc altfel decit ca la un mic laborator in care se vede ce o sa se intimple. poate in final o sa iasa ceva bun, 'america europei' etc, poate o sa iasa violent si tot restul. mh e mult mai inteligent decit mine si sper sa aiba dreptate. eu o vad ca pe cineva bolnav, mincat pe dinauntru si plin de vitalitatea aia care vine de la febra.. in fine, as vrea foarte tare sa stau acolo mai mult. in scenariile mele cu mine devenind altcineva orasul in care stateam arata ca bruxelles-ul. nu ca amsterdamul sau ny care da, sint perfectiunea coborita pe pamint, dar ce conteaza asta:).

no trace of the third world kid

cut off the cables. turn off the lights. 10 times per day. nicotine caffeine vitamines. (still no trace of him.) friends ask what i m eating. eating caramel pig, sounds stupid enough to. planes all over driving me blind. am i fucking with me? yes i am fucking with me. 20 cigarettes per day still no trace of him. 8 train stations. 15 times per day. bad thoughts glued to good thoughts glued to alcohol glued to cells. NicotineCaffeine. i see chinese plants soothing him. 25 times per day. when did i start to screw things. 45 times per day. were you paid to do this? i was. is this a joke? no

two favourite persons

michel houellebecq & clement




copyright www.houellebecq.info

teachesofme

peaches e o tipa grasa, badarana si total lipsita de subtilitate:), insa intr-un fel misto totusi in lipsa ei de subtilitate, asa ca atunci cind ne-am gindit ce am vrea sa facem in seara asta ne-am hotarit sa mergem la ea si nu la belovedbrianmolko la amneville, care, tot mai frecvent in ultimul timp, mergind pina la 100%, e invers de full de subtilitate si de inteligenta artistica si din cauza asta NE PLICTISESTE tot mai mult. si am fost si am si dansat prima oara dupa ani de zile si a fost misto. si a inceput sa mi se rupa ca sint singura si nu cunosc pe nimeni aici si ca incet incet o sa uit si sa vorbesc si m-am mai hotarit sa nu ma mai gindesc la chestii naspa pentru ca nu are sens. ca oricum e mai bine decit acum 3 luni, iar peste alte 3 luni o sa fie si mai bine si tot asa pina cind o sa lesin de fericire in 18 cu saliva la gura si cu ochii sclipind extatici ca primii crestini. si ca in fond n-am facut nimic sa merit asta, decit ca mi-am dorit la singe, ani de zile, si ca asa imi trebuie:). si ca deocamdata e de 1000 de ori preferabil tipa in hosteluri cu cheap shampoo decit artist care promite in bucurestiromania. si ca nu mai sint atit de inteligenta ca la 21-22:)) incit sa imi imaginez ca se poate si ALTCEVA, ALTFEL si cum anume. probabil asta o sa se schimbe, deocamdata e ok.

in poza e peaches pe boxe. iar blogul o sa fie exact asa, sec si semiinteligibil. probabil o sa scot posibilitatea de a afisa comentarii imediat ce o sa-mi dau seama cum se face asta:), pentru ca nu stiu de care o sa am chef si de care nu. si sper sa fie mai putin cu mood disorders si contemporary art si mai mult cu muzica si human cloning.

altfel, sint o tipa din rom care acum traieste altundeva, de aceea o parte va fi inevitabil despre probleme violente de adaptare etc etc etc. sint de asemenea o persoana interesata de fenomenele artistice contemporane:)), asa ca o parte va fi si despre asta. in sfirsit, sint interesata de modul in care contemporanii mei vor depasi modul traditional de reproducere & relationare, incerc sa inteleg lucruri din zona asta, foarte mult intuitiv si destul de putin cu informatie, si de aici, sper, partea cea mai restrinsa, mai semnificativa si mai onesta.