they take a polaroid and let you go
asta e o fotografie de la blocul roz. blocul roz e in fagaras, acolo am stat pina la 5 ani. acum au taiat curentul la lifturi si arata ca un cimitir de masini. eu sint o liceeana crescuta cu nostalgia si cu orbitor.acum sint in bucuresti, din pacate aici e deprimant cum nu credeam. pe strada mea au demolat marele minister al artistilor, cind am ajuns era rupt in jumatate, acum nu mai e aproape deloc. e frumos, ca dupa o catastrofa. intre timp a facut si institutia epso ceva incit sa fie posibil sa ma intorc aici si asa de tare nu vreau. nu am nici un motiv special nici sa ma intorc, nici sa ramin. de fapt am citeva motive sa ramin. nu imi place aici. nu stiu nici daca ma place cineva si pe mine asa cum sint acum, probabil fiindca nu se potriveste cu inainte. sint un fel de fost bright child pentru persoanele apropiate, asta e deprimant si sec. plus mai e de fiecare data senzatia aia ciudata ca lucrurile de fapt nu exista (desi ele continua chiar daca eu nu mai sint, fiecare da, are viata lui, prietenii mei au viata lor si tot restul), ca nu e nimic atit de misto sau nu incit sa solicite atentia, ca e doar minima participare.
si daaa plus 764 de priviri si de birfe care ajung uneori (bine ca foarte rar) in solar plexus si taie acolo. mai ales de la artistisiscriitori, de parca eu i-as respecta foarte tare sau m-ar interesa ce cred despre mine. mie imi place sa fiu cu prietenii mei sau cu persoane prietenoase. nu imi place sa stau cu altcineva. asa ca nu e nevoie de discutii pe tema asta. dar nici prietenii mei nu stiu in totalitate ce e in capul meu, nici eu la ei.
bucurestiul e ca un film voalat asa artistic vorbind, foarte prafos si inutil. si orasele europei sint filme voalate, dar ele au altceva, au frumusetea aia neasteptata si nu te fac sa te simti vinovat ca esti strain si autist. plus exista lucrurile care ma intereseaza, ele sint accidente, puncte calde pe harta, ele ma inconjoara si ma asteapta. fata de ele sint vie si atenta, sint apt pupil, eyes wide open.
azi am venit cu adi cu masina si am vb despre bdsm. dar asta e asa un post artistic incit nu.. oricum pina si chestia asta e doar un fragment din povestea mai lunga cu un fost bright child sau cu un fost orice vrea oricine sa fi fost, o explica probabil, dar chiar nu ma intereseaza in ce mod.
posted by exit @ 10:39 PM
6 Comments:
nici mie nu-mi place bucurestiul dar asta conteaza probabil la fel de putin, tot asa de putin cum conteaza 99% din lucrurile pe care le traiesc aici si trec cu viteza specifica marilor aglomeratii urbane pe langa mine, ‘curent si vant la freza’, nu-mi folosesc la nimic si, fireste, as putea sa fac exercitii ca sa-mi schimb perspectiva asupra lucrurilor ce le traiesc si sa le vad interesante - dar e o porcarie si nu vreau. nu-mi folosesc nici filmele pe calc sau de la tv, nu sunt ale mele si chiar daca ar fi ale mele, la ce ar folosi? de 17 ani traiesc o viata care nu e a mea care nu e nimic si o sa mor ca un cotoi virgin, fara sa stiu cine sunt, ce/mi place si cu ce mi-ar placea sa empatizez. in fiecare zi ma confrunt cu un nou punct de vedere, care imi schimba si rafineaza perspectiva, si la ce imi folosesc prietenii si discutiile minunate, miile de nuante pe care le colectez ca albinutza. la ce mi-ar folosi drogurile si alcoolul si dixtractiile si in general, toate lucrurile frumoase (fostul minister al artistilor, amsterdam.co.uk), adica cat de estetizata si rafinata si infinit de personalizata poate fi viata asta in afara chestiei aleia incat sa ma hraneasca, sa-mi spuna ceva. ca mancarea de peste, nu ma hraneste, nu mi se adreseaza si ce sa fac cu bucurestiul, cu turnurile de apa pe care ionut ceoana le colecteaza cu pasiune marcand astfel repere pe memoria afectiva a adultului urban si mendebilului care a fost si ce sa fac cu distinctiile subtile cat de cacat sunt hipiotii sau cat de misto sunt hippiotii. nu sunt din lumea mea si chiar daca ar fi din lumea mea la ce mi-ar folosi, atat vreme cat nu pot sa ma fut cu ele. Peste 2 luni o sa merg la mare, in vama sau la vadu sau la balcic si? si ce-i cu asta? As vrea sa ma duc acasa, dar o sa fie ingrozitor de dureros si nu mai suport si spre seara o sa doara atat de tare ca n o sa mai pot dormi si iarasi o sa ajung ca nu-s bun de nimic si ca doar pe ai mei pot sa ma bazez dar nu fac nimic pentru ei si pustiul? o sa vina pana la urma? ca gagicile disperate, nascute pentru “IUBIRE”, sa ajung in bucuresti sa ma plictisesc sa nu mai doara asa de sinistru sa fac glume bune sa rad cu pretenii sa ma duc la job si dimineata cand ma trezesc sa fut depresii care sa strabata prin mine ca printr o bucata de carne amortita. As vrea sa scriu carti dar nu mai pot sa scriu carti, nu ma mai pot concentra si cand ma pot concentra si ies din plictiseala descopar ca e prea dureros sa scriu ,sa ma gandesc ca toata viata am fost un frustrat, si mi-am ratat copilaria adolescenta tineretea si ultimii 4 ani cand am ajuns in fine sa ma fut or something si de fapt nici atunci nu am facut nimic decat in capul meu si fireste, as putea sa incerc sa revalorizez experientele alea, sa le vad intr-o lumina mai buna, dar nu pot, fiindca as minti ca s-a intamplat ceva misto cand de fapt nu s-a intamplat nimic si nu pot sa ma cred. in seara asta o sa vina soru-mea la mine, sa ma ajute sa zugravesc si sa mai carpesc la apartamantul ala.
n o sa castig niciodata respectul cuiva normal si oricum sunt un ratat si n-o sa mi revin niciodata din asta. daca as fi femeie dar nu sunt femeie si oricum asta nu ar rezolva nimic doar ar ascunde dezadaptarea, nu s-ar vedea asa urat si poate macar pustii m-ar respecta si de fapt nu mi-ar trebui mai mult dar de fapt nu m-ar respecta pustii as fi doar o ciudata dar macar nu i-as speria dar de fapt am 34 si oricum sunt dus.
lucruri care ma fac sa fiu atenta si la ce mi ar folosi ca ma fac atenta. si sahul ma face sa fiu atenta si la ce-mi foloseste sahul la nimica. si discutiile cu stefan ma fac sa fiu atenta si la ce-mi foloseste discutiile cu stefan tot la nimica. vreau "IUBIRE", sunt facut pentru "IUBIRE", pentru "IUBIRE" si "DEVOTIUNE".
si daca macar n-ar mai durea dar la ce-ar folosi daca n-ar mai durea? de multe ori nu doare si atunci nu-mi mai pasa de nimeni si rad in prostie si cu ce ma face asta mai fericit? cu nimica.
daca as fi femeie as face 7 avorturi dupa luna a 4a pana as obtine un baiat
mie imi place mult de tine chiar asa pisica virgina si depresiva cum esti. adica imi pare rau ca de f multe ori nu spun ce ar trebui sa spun si acum in b imi pare rau ca nu am avut timp sa vb mai mult si imi plac si povestile tale desi n-ar trebui sa imi placa pt ca seamana in anumite puncte cu ale mele dar totusi imi plac si imi place chiar si cind te plictisesti si ai nervi si am invatat 10000 de lucruri de la tine si desi asta nu se spune cred ca de adevaratelea n-o sa ne certam niciodata, mi-ar placea sa nici nu ne racim pur si simplu cum fac maturii cind isi schimba viata. stiu ca asta nu ajuta, nici nu se poate, pe nimeni nu ajuta de la un punct incolo.
Post a Comment
Subscribe to Post Comments [Atom]
<< Home